Somnul ofera corpului, inclusiv creierului, timp sa se repare si sa indeplineasca functii importante, cum ar fi curatarea deseurilor si eliberarea hormonilor.
Somnul este esential pentru o sanatate buna. De fapt, avem nevoie de somn pentru a supravietui – la fel cum avem nevoie de hrana si apa. Deci, nu este de mirare ca ne petrecem aproximativ o treime din viata dormind.
Multe procese biologice au loc in timpul somnului:
- Creierul stocheaza informatii noi si scapa de deseurile toxice.
- Celulele nervoase comunica si se reorganizeaza, ceea ce sustine functionarea sanatoasa a creierului.
- Corpul repara celulele, restabileste energia si elibereaza molecule precum hormoni si proteine.
Aceste procese sunt critice pentru sanatatea noastra generala. Fara ele, corpul nostru nu poate functiona corect.
Sa aruncam o privire mai atenta la motivul pentru care dormim, impreuna cu ce se intampla daca nu ne saturam.
Inca nu se cunosc multe despre scopul somnului. Cu toate acestea, este larg acceptat ca nu exista o singura explicatie pentru motivul pentru care trebuie sa dormim. Este probabil necesar din multe motive biologice.
Pana in prezent, oamenii de stiinta au descoperit ca somnul ajuta organismul in mai multe moduri. Cele mai importante teorii si motive sunt prezentate mai jos.
Conform teoriei conservarii energiei, avem nevoie de somn pentru a conserva energia. Somnul ne permite sa ne reducem nevoile calorice petrecand o parte din timp functionand la un metabolism mai scazut.
Acest concept este sustinut de modul in care rata metabolica scade in timpul somnului. Cercetarile sugereaza ca 8 ore de somn pentru fiintele umane pot produce o economie zilnica de energie de 35% fata de starea de veghe completa.
Teoria conservarii energiei a somnului sugereaza ca un scop principal al somnului este reducerea consumului de energie al unei persoane in timpul zilei si noptii, cand este incomod si mai putin eficient sa vanezi pentru hrana.
O alta teorie, numita teoria restaurativa, spune ca organismul are nevoie de somn pentru a se reface.
Ideea este ca somnul permite celulelor sa se repare si sa recreasca. Acest lucru este sustinut de multe procese importante care au loc in timpul somnului, inclusiv:
- repararea muschilor
- sinteza proteinei
- cresterea tesuturilor
- eliberare de hormoni
Teoria plasticitatii creierului spune ca somnul este necesar pentru functionarea creierului. Mai exact, permite neuronilor, sau celulelor nervoase, sa se reorganizeze.
Cand dormi, sistemul glimfatic al creierului (eliminarea deseurilor) elimina deseurile din sistemul nervos central. Indeparteaza produsele secundare toxice din creier, care se acumuleaza pe parcursul zilei. Acest lucru permite creierului tau sa functioneze bine atunci cand te trezesti.
Cercetarile sugereaza ca somnul contribuie la functia memoriei prin conversia amintirilor pe termen scurt in amintiri pe termen lung, precum si prin stergerea sau uitarea informatiilor inutile care altfel ar putea aglomera sistemul nervos.
Somnul afecteaza multe aspecte ale functiei creierului, inclusiv:
- invatare
- memorie
- abilitati de rezolvare a problemelor
- creativitate
- luarea deciziilor
- se concentreze
- concentratie
In mod similar, somnul este necesar pentru sanatatea emotionala. In timpul somnului, activitatea creierului creste in zonele care regleaza emotiile, sustinand astfel functionarea sanatoasa a creierului si stabilitatea emotionala.
Zonele creierului in care somnul creste activitatea includ:
- amigdala
- striat
- hipocampus
- insula
- cortexul prefrontal medial
Un exemplu al modului in care somnul poate ajuta la reglarea emotiilor apare in amigdala. Aceasta parte a creierului, situata in lobul temporal, este responsabila de raspunsul la frica. Este ceea ce va controleaza reactia atunci cand va confruntati cu o amenintare perceputa, cum ar fi o situatie stresanta.
Cand dormi suficient, amigdala poate raspunde intr-un mod mai adaptativ. Dar daca esti lipsit de somn, este mai probabil ca amigdala sa reactioneze exagerat.
Cercetarile arata ca somnul si sanatatea mintala sunt impletite. Pe de o parte, tulburarile de somn pot contribui la aparitia si progresia problemelor de sanatate mintala, dar, pe de alta parte, problemele de sanatate mintala pot contribui si la tulburarile de somn.
Somnul iti afecteaza greutatea controland hormonii foamei. Acesti hormoni includ grelina, care creste pofta de mancare, si leptina, care creste senzatia de satietate dupa masa.
In timpul somnului, grelina scade pentru ca folosesti mai putina energie decat atunci cand esti treaz.
Lipsa somnului, cu toate acestea, creste grelina si suprima leptina. Acest dezechilibru te face mai foame, ceea ce poate creste riscul de a manca mai multe calorii si de a te ingrasa.
Cercetari recente arata ca privarea cronica de somn, chiar si cinci nopti consecutive de somn scurt, poate fi asociata cu un risc crescut de:
- obezitatea
- sindrom metabolic
- diabet de tip 2
Insulina este un hormon care ajuta celulele sa foloseasca glucoza sau zaharul pentru energie. Dar in rezistenta la insulina, celulele tale nu raspund corect la insulina. Acest lucru poate duce la niveluri ridicate de glucoza din sange si, in cele din urma, la diabet de tip 2.
Somnul poate proteja impotriva rezistentei la insulina. Iti mentine celulele sanatoase, astfel incat acestea sa poata prelua cu usurinta glucoza.
De asemenea, creierul foloseste mai putina glucoza in timpul somnului, ceea ce ajuta organismul sa regleze glicemia generala.
Un sistem imunitar sanatos si puternic depinde de somn. Cercetarile arata ca privarea de somn poate inhiba raspunsul imunitar si poate face organismul susceptibil la microbi.
Cand dormi, corpul tau produce citokine, care sunt proteine care lupta impotriva infectiilor si inflamatiei. De asemenea, produce anumiti anticorpi si celule imunitare. Impreuna, aceste molecule previn imbolnavirea prin distrugerea germenilor daunatori.
De aceea, somnul este atat de important cand esti bolnav sau stresat. In aceste perioade, organismul are nevoie de si mai multe celule imunitare si proteine.
Corpul tau trece prin patru etape de somn. Acest ciclu are loc de mai multe ori pe parcursul noptii pentru diferite durate de timp, variind de la 70 la 120 de minute fiecare. Etapele se repeta in general de patru pana la cinci ori in timpul unei perioade de somn de 7 pana la 9 ore.
Modelul include doua faze majore ale somnului: somnul fara miscari oculare rapide (non-REM) si somnul REM (miscare rapida a ochilor). Cele patru etape ale somnului includ trei etape de somn non-REM si o etapa de somn REM.
Dupa cum sugereaza numele, somnul non-REM prezinta o absenta a miscarilor oculare, in timp ce somnul REM, atunci cand apare visul, este caracterizat de miscari rapide ale ochilor.
Cele patru etape ale somnului sunt enumerate mai jos.
Etapa 1: Somn non-REM
Etapa 1 apare atunci cand adormi pentru prima data. Pe masura ce corpul tau intra in somn usor, undele creierului, ritmul cardiac si miscarile ochilor incetinesc.
Aceasta faza dureaza aproximativ 7 minute.
Etapa 2: Somn non-REM
Aceasta etapa implica somnul usor chiar inainte de somnul profund.
Temperatura corpului tau scade, miscarile ochilor se opresc, iar ritmul cardiac si muschii continua sa se relaxeze. Undele creierului tau cresc pentru scurt timp, apoi incetinesc.
In timpul unei nopti de somn, petreci cel mai mult timp in etapa 2.
Etapa 3: Somn non-REM
In etapele 3 si 4, incepe somnul profund. Ochii si muschii tai nu se misca, iar undele creierului incetinesc si mai mult.
Somnul profund este reparator. Corpul tau isi reface energia si repara celulele, tesuturile si muschii. Ai nevoie de aceasta faza pentru a te simti treaz si improspatat a doua zi.
Etapa 4: Somn REM
Aceasta etapa are loc pentru prima data la aproximativ 90 de minute dupa ce adormi. Ochii tai se misca rapid dintr-o parte in alta in timpul somnului REM.
In somnul REM, undele creierului si miscarile ochilor cresc. Ritmul cardiac si respiratia se accelereaza, de asemenea.
Visarea se intampla adesea in timpul somnului REM. De asemenea, creierul tau proceseaza informatii in aceasta etapa, ceea ce o face importanta pentru invatare si memorie.
Cantitatea recomandata de somn depinde de varsta ta. De asemenea, variaza de la persoana la persoana, dar CDC sugereaza urmatoarele durate in functie de varsta:
- de la nastere pana la 3 luni: 14 pana la 17 ore
- 4 pana la 12 luni: 12 pana la 16 ore pe 24 de ore, inclusiv somnul de somn
- 1 pana la 2 ani: 11 pana la 14 ore pe 24 de ore, inclusiv siesta
- 3 pana la 5 ani: 10 pana la 13 ore pe 24 de ore, inclusiv siesta
- 6 pana la 12 ani: 9 pana la 12 ore
- 13 pana la 18 ani: 8 pana la 10 ore
- 18 pana la 60 de ani: 7 sau mai multe ore
- 61 pana la 64 de ani : 7 pana la 9 ore
- 65 de ani si peste: 7 pana la 8 ore
Somnul ne mentine sanatosi si functioneaza bine. Iti permite corpului si creierului sa repare, sa restaureze si sa revina.
Daca nu dormi suficient, s-ar putea sa intampinati efecte secundare, cum ar fi o memorie si o concentrare slabe, o imunitate slabita si schimbari de dispozitie.
Majoritatea adultilor au nevoie de 7 pana la 9 ore de somn in fiecare noapte. Daca intampinati probleme cu somnul, discutati cu medicul dumneavoastra sau cu un specialist in somn. Ele pot determina cauza de baza si pot ajuta la imbunatatirea calitatii somnului.
