Accidentul vascular cerebral este una dintre bolile debilitante care exista, deoarece starea lor nu se limiteaza la orele in care a avut loc sau la ingrijirea spitaliceasca.
In acest sens, infarctele cerebrale, inclusiv infarctele lacunare, pot reprezenta o bariera sau un impediment in viata de zi cu zi a individului si a celor dragi.
Daca doriti sa aflati despre acest tip de infarct, va vom oferi tot ce trebuie sa stiti in articolul urmator.
Ce este un infarct lacunar?
Infarctele lacunare se refera la un subtip de accident vascular cerebral (cunoscut si ca accidente cerebrovasculare sau AVC), in care exista probleme sau insuficiente ale fluxului sanguin in vasele de calibru mic.
Sunt mici infarcte (2-20 mm in diametru) adanci in cortexul cerebral, nucleii bazali si pons.
Ele sunt rezultatul unei ocluzii a micilor vase perforante, care furnizeaza sange in regiunile subcorticale ale creierului. Ele reprezinta o cincime din toate tipurile de accident vascular cerebral si un sfert din accidentele vasculare cerebrale de origine ischemica.
Cauze ale infarctului lacunar
Fiziopatologia infarctului lacunar este necunoscuta cu exactitate, dar se stie ca exista multiple cauze, cardiace, metabolice, factori de mediu, care cresc riscul de a suferi un infarct lacunar.
In continuare, vom mentiona unele dintre aceste cauze sau factori de risc.
Probleme cu inima
Problemele cardiace sunt mai susceptibile de a provoca infarcte corticale decat subcorticale (lacunare), dar inca fac parte din factorii de risc clasici pentru evenimente embolice.
Printre acestea, avem fibrilatie atriala, cardioembolism, infarct miocardic recent, endocardita infectioasa, valve mecanice, stenoza mitrala, mixom atrial si multe altele.
Hipertensiune
Lipohialinoza se caracterizeaza printr-o dezorganizare a peretelui arterial: ingrosarea peretelui, reducerea lumenului si prezenta necrozei fibrinoide.
Aceleasi constatari pot fi gasite si in alte vase mici afectate de hipertensiune arteriala. Se crede ca acest mecanism este cauzat de disfunctia peretilor arteriali si de disfunctia barierei hemato-encefalice.
Disfunctia acestor doua elemente vasculare, la randul sau, este cauzata de o retea complicata de elemente care interactioneaza intre ele: stresul oxidativ si predispozitia genetica, de exemplu, si factori de risc precum hipertensiunea arteriala.
Diabet
Relatia dintre diabet si bolile vasculare a fost studiata pe larg. Capacitatea debilitante a acestei afectiuni metabolice vine, in parte, din capacitatea sa de a afecta vasele de sange ale diferitelor organe.
Vasele de sange se ingroasa si isi pierd functiile, progresiv. Aceasta cauzeaza retinopatie, boli de rinichi, boli de inima si, in creier, tulburari cognitive si boala Alzheimer.
Ca si in hipertensiune arteriala, se datoreaza unei disfunctii a celulelor endoteliale, care sunt responsabile de sintetizarea moleculelor care mentin un flux sanguin adecvat.
Aceasta disfunctie este cauzata de rezistenta la insulina, hiperglicemie si productia de acizi grasi liberi, care duc la o stare proinflamatoare si protrombotica.
Colesterol ridicat
Hipercolesterolemia este un factor de risc asociat frecvent cu hipertensiunea arteriala, ateroscleroza si diabetul zaharat de tip II.
Acizii grasi circulanti se pot scurge prin deschiderile din peretii vaselor de sange si pot provoca o stare proinflamatoare, producerea de ateroame si scaderea fluxului sanguin care duce in cele din urma la probleme circulatorii.
Consumul de alcool si tigari
Tigara este plina cu peste 300 de substante proinflamatorii si precanceroase care, atunci cand sunt metabolizate in organism, declanseaza o serie de reactii metabolice daunatoare in tot corpul nostru.
Este promovata eliberarea de citokine proinflamatorii, productia de oxid nitric (responsabil de relaxarea vaselor de sange si cresterea fluxului sanguin) si modificarile peretelui vascular sunt impiedicate.
In legatura cu alcoolul, consumul excesiv si prelungit de alcool creste riscul de a suferi de boli arteriale periferice si accident vascular cerebral.
Consumul de substante psihoactive
Abuzul de anumite medicamente, in special la tineri, este asociat cu un risc crescut de a suferi un AVC. Printre acestea, avem amfetamine, heroina, morfina si steroizi androgeni anabolizanti.
Printre cele mai frecvente tipuri de accident vascular cerebral pe care aceste substante le pot provoca sunt cele hemoragice si ischemice. Au fost identificate anumite mecanisme cauzale, cum ar fi aritmiile, cardioembolismul, hipoxia, toxicitatea si spasmele vasculare.
Alimentatie neadecvata si stil de viata sedentar
Mecanismul prin care pot provoca astfel de atacuri de cord este mai indirect decat restul. Un stil de viata neadecvat (stres cronic, alimentatie proasta, lipsa de miscare, consum de alcool etc.) poate fi daunator sanatatii.
Sunt cauza bolilor metabolice (rezistenta la insulina, hipercolesterolemie, LDL crescuta), cardiace (boli coronariene) si vasculare (cum ar fi accidentul vascular cerebral si multe altele). Dupa cum am vazut, toate aceste patologii pot duce la infarct lacunar.
Apnee de somn
Somnul este atent reglat de o serie de factori autonomi care regleaza fluxul sanguin, tensiunea arteriala, metabolismul tisular si multe altele, in timpul ciclurilor REM si non-NREM.
In timpul NREM, sistemul nervos autonom ofera o oportunitate pentru axa inima-creier de a se recupera de la toti factorii de stres care apar in timpul zilei.
Orice alterare a mecanismului ciclic al somnului exercita o sarcina negativa asupra sistemului cardiovascular si nervos. Un sistem cardiovascular compromis creste riscul de accidente vasculare cerebrale, aritmii sau atacuri de cord.
Sarcina
Femeile insarcinate sau imediat dupa nastere, prezinta un risc mai mare de a dezvolta boli trombotice, capabile sa genereze infarcte, precum cele lacunare.
In timpul sarcinii apar afectiuni (triada lui Virchow), care permit formarea de trombi care se pot rupe si pot face ravagii in regiuni indepartate de locul formarii lor.
Disectiile arterei cervicale (produse de stres mecanic in timpul nasterii), ale arterei carotide sau vertebrale, sunt riscuri care pot aparea in timpul sarcinii.
Simptomele infarctului lacunar
Sindroamele neurologice care pot fi cauzate de infarctul lacunar depind de momentul debutului si localizarea acestuia. Prin definitie, infarctele lacunare au o imagine caracterizata de simptome care dureaza minute, ore si chiar mai mult.
In total, au fost descrise peste 20 de sindroame. Totusi, mai jos vom mentiona doar cateva.
Paralizia fetei si a membrelor
Cauzat de infarct lacunar de tip pur senzorial, caracterizat prin slabiciune unilaterala si paralizie a muschilor faciali si a muschilor extremitatilor.
La nivelul fetei, este cunoscuta sub denumirea de paralizie faciala centrala, asociata in general cu infarcte lacunare produse la nivelul capsulei interne a creierului sau cu afectarea vaselor de sange indreptate spre put.
Slabiciunile pe o parte a corpului sunt cunoscute sub numele de hemipareza. Pot fi cauzate de infarcte care afecteaza circulatia partii anterioare a creierului, a vaselor care merg la capsula interna sau a coroanei radiate.
Slabirea muschilor oculari
Fenomenele oculare cauzate de accidentele cerebrovasculare reprezinta o relatie directa care a fost intens studiata inca din secolul trecut. De fapt, factorii de risc pentru acestea, hipertensiunea arteriala si diabetul, pot provoca retinopatii.
In acest caz, slabirea muschilor se numeste oftalmopareza, iar paralizia este cunoscuta sub denumirea de oftalmoplegie. Printre posibilele motive pentru care apar se numara infarctele in anumite tracturi nervoase ale substantei albe si campurile oculare frontale.
Dificultati motorii
Hemiataxiile (paralizia sau slabirea muschilor de pe o parte a corpului) reprezinta o alta clasa de fenomene comune care apar in cazul accidentelor vasculare cerebrale.
Sunt frecvente in infarctele lacunare, care afecteaza caile de comunicare dintre nucleii profundi ai cerebelului, talamusul si nucleul rosu, intrucat traverseaza capsula interna, regiune frecvent afectata in infarctele lacunare.
Aceasta serie de structuri anatomice sunt legate de coordonarea fina a miscarilor complexe. In acest caz, caile mentionate mai sus trimit informatiile primite de cerebel catre cortexul cerebral.
Dificultati de vorbire
Dificultatile motorii de vorbire sunt semne care fac parte din sindroamele de ataxie-hemipareza sau disartrie si dificultati in miscarea mainii. In general, acestea apar din cauza infarctelor produse in portiunea frontala a putului.
In interiorul acestuia se afla fibrele de substanta alba relevante pentru tractul corticospinal, legate de contractia si relaxarea muschilor faringieni, permitand articularea si intonatia cuvintelor.
Tot in infarctele lacunare ale conexiunilor cerebeloase, vorbirea poate fi afectata, inclusiv o alta serie de functii motorii, generand asa-numitele tulburari ataxice.
Amorteala musculara
Tulburarile motorii care provin din tulburari cerebrovasculare tind sa se manifeste prin hipertonicitate si hiperreflexie a muschilor.
Tonusul muscular este o contractie mica, prelungita, care mentine muschii sa lucreze pasiv, mentinandu-ne in echilibru atunci cand mergem, stam in picioare sau stam.
Afectiunile neuronilor „superiori” (pentru ca sunt in creier), necontroleaza aceasta activitate electrica continua, generand amorteala a muschiului si impiedicand pacientul sa-l poata controla.
Tipuri de infarct lacunar
Ele sunt clasificate in 5 tipuri de infarct lacunar, acestea sunt asa-numitele clasice, deoarece sunt cele mai frecvente si singurele cu dovezi neuropatologice suficiente compilate in diferitele studii efectuate de-a lungul anilor.
Tulburare motorie pura
Hemipareza motorie pura este cel mai frecvent sindrom al infarctelor lacunare si a fost descrisa de Fisher si Curry ca o paralizie hemilaterala incompleta a fetei, bratului si piciorului, fara modificari senzoriale obiective.
Leziunile sunt cel mai adesea localizate in membrul posterior al capsulei interne, corona radiata sau baza pontului.
Deficitul poate fi complet (facio-brahio-crural, adica fata-brate-picioare), desi poate fi uneori incomplet (facio-brahio-crural), este important de mentionat ca monoplegia nu este inclusa.
Tulburare senzorio-motorie
Este un sindrom piramidal care genereaza slabiciune a fetei, bratului si piciorului pe o parte a corpului, complet (toate trei) sau incomplet (una sau doua regiuni), asociata cu un deficit senzorial, global sau partial, al aceleiasi parti. a corpului.
Aceasta slabiciune sau incapacitate pe o parte a corpului se numeste hemipareza, care poate evolua ulterior catre furnicaturi, durere, arsuri sau chiar pierderea totala a motorului (hemiplegie) a acelei jumatati a corpului.
Leziunea neurologica este localizata in nucleul posterolateral al talamusului pe partea opusa a corpului, cu demielinizarea bratului posterior al capsulei interne.
Adica, conditiile talamusului stang al corpului afecteaza bratul sau piciorul din partea dreapta a corpului. In timpul diagnosticului, poate fi confundat cu un infarct al cortexului frontoparietal datorita asemanarilor sale clinice.
Tulburare senzoriala pura
Consta dintr-un sindrom senzitiv deficitar (hipoestezie) sau un sindrom iritativ (parestezie) sau ambele; globale (afecteaza sensibilitatea superficiala si profunda) sau partiala (afecteaza doar una dintre ele). De regula, prezinta o distributie facio-brahio-crurala.
Forma cheiro-oral (cu afectare periorala si a mainii de aceeasi parte a infarctului lacunar) si forma cheiro-oro-podal (cu afectare perioral, mainii si piciorului de aceeasi parte a infarctului lacunar) sunt mai putin frecvente.
Topografia lezionala obisnuita este localizata in nucleul talamic ventroposterolateral. Alte regiuni mai rar afectate sunt infarctele cailor senzoriale la nivelul trunchiului cerebral sau la nivelul proiectiilor talamocorticale.
Tulburare de hemipareza ataxie
In general, sunt cauzate de infarcte la nivelul bratului posterior al capsulei interne sau al pontului, unde sunt afectate caile care leaga scoarta cerebrala, pons, cerebel, nucleul rosu si nucleii talamici.
Acestea sunt afectiuni clinice care afecteaza de obicei membrele de pe o parte a corpului (aceeasi parte in care a avut loc infarctul), prezentand ataxie (lipsa de coordonare a miscarilor) si hemiparestezie.
Tulburarile de miscare apar de obicei intr-un grad mai mare la nivelul piciorului decat la brat. Se insoteste si de deficite senzoriale, unde se constata o scadere a sensibilitatii (hemipareza ataxica hipoestetica).
Disartrie si dificultati la nivelul mainilor
Se mai numeste si disartrie a mainilor stangace. Este un sindrom rar si nu la fel de letal ca precedentele. Cauzat de infarcte la nivelul putului, membrului anterior al capsulei interne, corona radiata, nucleii bazali sau pedunculii cerebrali.
Dupa cum sugereaza si numele, se caracterizeaza prin deficite motorii, in care exista o incapacitate de a articula corect cuvintele: intonatie, pronuntie, fluenta si multe altele.
In plus, este insotita de stangacie motrica la scris sau de orice deprindere manuala. Alte simptome concomitente sunt pareza faciala si hiperreflexia pe o parte a corpului (adica muschii hiperreactivi la stimuli).
Tratament pentru infarctul lacunar
Tratamentele pentru infarctele lacunare sunt in general similare cu tratamentele pentru infarctele de cortex cerebral. Daca dumneavoastra sau cineva pe care il cunoasteti prezentati simptome similare cu cele ale unui accident vascular cerebral, nu ezitati sa mergeti la camera de urgenta.
Medicamente anticoagulante
Rapiditatea si eficacitatea tratamentelor in primele ore, odata ce simptomele au fost stabilite, este principalul factor care determina evolutia bolii si gradul de stare a pacientului.
Dar, dincolo de tratamentele din primele ore, trebuie stabilite tratamente secundare care sa ajute la prevenirea noilor episoade clinice. Pentru aceasta se folosesc anticoagulante si antiagregante plachetare.
Printre acestea din urma, avem aspirina, ticlopidina si clopidogrelul. La pacientii cu atacuri ischemice tranzitorii sau accident vascular cerebral, incidenta episoadelor recurente a scazut chiar si la 22%.
In ceea ce priveste anticoagulantele, cea mai utilizata la nivel mondial este warfarina. Se utilizeaza exclusiv la pacientii care prezinta episoade neurologice recurente, in ciuda faptului ca sunt sub tratament antiagregant plachetar.
Reabilitare neuropsihologica
In functie de localizarea lor, infarctele lacunare pot provoca tulburari cognitive si comportamentale. Neuropsihologia este responsabila cu studierea relatiilor dintre comportament si creier.
Neuropsihologia urmareste sa ofere diferite tipuri de atentie (focalizata, sustinuta, selectiva, alternanta…), deoarece ii permite terapeutului sa identifice care abilitati cognitive raman pastrate si care altele sunt afectate.
In asa fel, sa se permita intocmirea unor tratamente individualizate care sa permita specialistului sa inteleaga care este cauza de baza a simptomelor observabile, sa evalueze eventualele sechele si eficacitatea reabilitarii.
Fizioterapie
Kinetoterapie permite pacientului sa-si recupereze abilitatile motorii pierdute, sa-si recapete independenta pe care o avea inainte de accident vascular cerebral si reduce riscul de evenimente neurologice ischemice viitoare.
O serie de recomandari pentru tratamentul de kinetoterapie: minim 45 de minute de kinetoterapie, cinci zile pe saptamana, in cadrul serviciului de reabilitare.
Kinetoterapie arata ca reabilitarea si integrarea pacientului dupa un AVC nu se limiteaza doar la practicienii specialitatii neurologie, ci si la alte ramuri, pentru a realiza tratamente intersectoriale.
Terapie logopedica
Terapia limbajului urmareste atenuarea cat mai mult posibil a simptomelor de disartrie, disfagie, apraxie si probleme motorii de vorbire care se stabilesc dupa anumite infarcte lacunare.
Terapeutii specializati in acest domeniu fac parte din echipa multidisciplinara de reabilitare, evalueaza gradul de severitate al problemelor de vorbire, formeaza profesionisti din domeniul sanatatii pentru a promova comunicarea cu pacientul si cauta cel mai bun ajutor posibil.
Terapie psihologica si ocupationala
La fel ca si precedentele, terapia ocupationala este un instrument care face parte din ingrijirea interdisciplinara in fiecare dintre etapele de reabilitare, in interiorul si in afara spitalului.
Printre obiectivele terapiei ocupationale se numara: crearea unui mediu adecvat in care pacientul sa poata functiona (atat in comunitate, cat si la locul de munca) si sa abordeze deficitele senzoriale, motorii, cognitive si vizuale.
De asemenea, terapeutul creeaza recomandari asupra stilului de viata al persoanei, astfel incat sa isi poata relua activitatile zilnice (academice, de munca, de agrement…) si adoptarea de noi obiceiuri de stil de viata.
Prevenirea infarctului lacunar
Infarctele lacunare, ca si alte accidente vasculare cerebrale de origine ischemica sau hemoragica, pot fi prevenite daca luam decizii constiente cu privire la stilul nostru de viata, reducand riscul de a suferi de acestea. In continuare, va vom arata cateva exemple.
Mentine o dieta sanatoasa
Reducerea grasimilor trans si a zaharului procesat este un mare pas in directia cea buna. Primul creste LDL circulant, responsabil de transportul colesterolului din ficat catre alte tesuturi ale corpului.
Al doilea genereaza fluctuatii ale glicemiei, ceea ce, pe termen lung, duce la rezistenta la insulina (diabet zaharat de tip II sau DZ II). Ambele fenomene metabolice sunt daunatoare pentru aproape toate tesuturile corpului nostru.
Cu toate acestea, cel mai mare risc vine din afectarea sistemului cardiovascular. Patologiile metabolice cresc inflamatia si stresul oxidativ, care afecteaza vasele de sange si, prin urmare, circulatia (la creier, de exemplu).
O alta demonstratie a pericolelor unei diete sarace este ca a fost dovedita o asociere intre bolile neurodegenerative (cum ar fi Alzheimer) si problemele de transport si absorbtie a glucozei (cum se intampla in DM II).
Controleaza tensiunea arteriala
Reglarea tensiunii arteriale este rezultatul unui echilibru fin intre fortele care favorizeaza relaxarea vaselor, favorizand fluxul sanguin, si fortele care ingusteaza vasele si regleaza fluxul sanguin.
Tensiunea arteriala sistolica peste 140 mmHG este o caracteristica alarmanta la un pacient, mai ales daca dezvolta o alta patologie, cum ar fi arterioscleroza si diabetul zaharat.
Acestea modifica peretii arteriali si genereaza tulburari ale fluxului sanguin, care afecteaza in special parti ale creierului, ale caror vase de sange de dimensiuni mici si mijlocii sunt foarte susceptibile la modificari patologice.
Controlati nivelul colesterolului
Desi hipertensiunea arteriala si arterioscleroza nu sunt singurele cauze ale infarctului lacunar, ele actioneaza ca factori de risc. Acizii grasi, resturile de celule moarte si celulele inflamatorii se depun in grosimea peretilor arteriolari.
Asadar, pentru a evita acest lucru, recomandam o dieta mai echilibrata si exercitii fizice. Dietele cu continut scazut de grasimi si bogate in carbohidrati ar trebui evitate, deoarece zaharul procesat favorizeaza doar inflamatia si bolile metabolice.
Alimentele bogate in omega-3 si 6, fibre, vitamine, minerale si reducerea aportului de sodiu ajuta la controlul inflamatiei, tin sub control profilul lipidic, promoveaza actiunea imuna si circulatia cerebrala.
Evitati fumatul si substantele psihoactive
Renuntarea la tutun are beneficii substantiale pentru sanatate? Da. Numeroase studii au aratat ca cei care renunta la tutun demonstreaza o calitate mai buna a vietii si o calitate a sanatatii mai bune in comparatie cu cei care nu o fac.
In plus, mai multe studii au aratat, de-a lungul anilor, ca tutunul reprezinta un factor de risc independent pentru accidentul vascular cerebral de orice fel.
In acelasi sens, efectele nocive ale unor substante, precum heroina sau amfetaminele, este ceva foarte bine documentat. Va recomandam sa evitati, in orice circumstante, consumul acestora.
Facand activitate fizica
Exista putine abordari non-farmacologice la fel de eficiente ca exercitiile fizice. Nici macar nu este vorba de exercitii cardio intense; plimbarile usoare sau alergarile ajuta in mod semnificativ la reducerea riscului de boli cronice.
Exercitiile fizice promoveaza activitatea imunitara, care scade stresul oxidativ, incetinind imbatranirea celulara, precum si inflamatia. Acest lucru promoveaza circulatia, imbunatateste activitatea cognitiva si iti ridica moralul.
Intensitatea si regularitatea necesare pentru a obtine cele mai bune efecte este ceva destul de individual si, de asemenea, un subiect asupra caruia oamenii de stiinta nu au ajuns la un consens.
Mergeti la controale medicale regulate
Pe masura ce imbatranim, metabolismul nostru incetineste si asta poate avea consecinte neurologice si cognitive.
Mersul periodic la medic pentru un control general este important, deoarece ne permite sa avem control si cunostinte despre starea actuala a corpului nostru si la ce ar trebui sa fim mai atenti.
