Pentru adultii care au supravietuit unui atac de cord sau unui accident vascular cerebral, administrarea regulata de aspirina poate reduce riscul unui alt eveniment cardiovascular. Dar un nou studiu sugereaza ca mai putin de jumatate dintre acesti pacienti cu boli cardiovasculare din intreaga lume folosesc aspirina pentru a preveni un nou eveniment.
Dintre persoanele cu antecedente de boli cardiovasculare care au fost chestionate in noul studiu, doar aproximativ 40% au raportat ca au luat aspirina pentru a preveni un alt atac de cord, accident vascular cerebral sau eveniment cardiovascular.
Cu toate acestea, proportia de pacienti care utilizeaza aspirina pentru a reduce riscul unui eveniment secundar a variat in functie de tara, variind de la 16,6% in tarile cu venituri mici, cum ar fi Afganistan, Benin si Etiopia, pana la 65% in tarile cu venituri mari, cum ar fi Cehia, Marea Britanie. si SUA, conform studiului, publicat marti in jurnalul medical JAMA.
„Am sperat ca ratele de utilizare a aspirinei pentru prevenirea secundara vor fi mult mai mari. In special, cred ca, in general, la nivel global, s-a pus accent pe imbunatatirea sanatatii cardiovasculare si unul dintre eforturile este de a imbunatati utilizarea unora dintre aceste medicamente bazate pe dovezi”, a spus dr. Sang Gune Yoo, autor al studiului si un coleg de boli cardiovasculare in divizia cardiovasculara la Washington University School of Medicine din St. Louis.
Preventia secundara se refera la utilizarea aspirinei pentru a reduce riscul unui al doilea sau suplimentar atac de cord sau accident vascular cerebral. Este diferit de preventia primara – utilizarea aspirinei pentru a reduce riscul unui prim atac de cord sau accident vascular cerebral.
Spre deosebire de preventia primara, unde raportul risc-beneficiu al aspirinei nu este la fel de clar, cercetarile disponibile privind preventia secundara arata ca beneficiile consumului de aspirina depasesc cu mult riscurile pentru persoanele care au avut un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
Organizatia Mondiala a Sanatatii isi propune ca cel putin 50% dintre persoanele eligibile sa primeasca un anumit tip de terapie medicamentoasa si consiliere pentru a preveni atacurile de cord si accidentele vasculare cerebrale.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauza de deces la nivel mondial, producand aproximativ 18 milioane de vieti in fiecare an, potrivit OMS. Se estimeaza ca mai mult de 4 din 5 decese prin boli cardiovasculare se datoreaza atacurilor de cord si accidentului vascular cerebral. Deoarece aspirina ajuta la subtierea sangelui, aceasta poate ajuta la reducerea riscului de blocaje ale arterelor care pot provoca un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
„Ceea ce studiul nostru evidentiaza este ca, in ciuda eforturilor depuse pentru imbunatatirea sanatatii cardiovasculare la nivel global, aspirina continua sa fie subutilizata in prevenirea secundara”, a spus Yoo. „Avand in vedere ca continua sa fie cauza numarul unu de mortalitate, este foarte important ca sistemele de sanatate si tarile sa stabileasca strategii pentru a imbunatati absorbtia aspirinei, precum si a altor medicamente cardiovasculare.”
Unde se foloseste aspirina
Pentru noul studiu, Yoo si colegii sai de la Universitatea Washington, Universitatea din Michigan si alte institutii din intreaga lume au analizat date din 51 de tari in care au fost efectuate sondaje intre 2013 si 2020. Sapte dintre sondaje au fost efectuate in tari cu venituri mici, 23. in tarile cu venituri medii inferioare, 14 in tarile cu venituri medii superioare si sapte in tarile cu venituri mari.
Sondajele au inclus raspunsuri de la mai mult de 124.500 de adulti cu varste cuprinse intre 40 si 69 de ani care si-au raportat istoricul de boli cardiovasculare si consumul de aspirina. Peste 10.500 dintre ei au raportat ca au boli cardiovasculare.
Cand cercetatorii au examinat utilizarea aspirinei in randul persoanelor cu antecedente de probleme cardiovasculare, au descoperit ca, in tarile cu venituri mici, 16,6% iau aspirina pentru a preveni un alt eveniment; in tarile cu venituri medii-inferioare, acesta a fost de 24,5%; in tarile cu venituri medii-superioare, acesta a fost de 51,1%; iar in tarile cu venituri mari, acesta a fost de 65%.
„Din cunostintele noastre, studiul actual ofera cele mai extinse si actualizate estimari ale utilizarii la nivel mondial a aspirinei pentru prevenirea secundara a BCV”, au scris cercetatorii, folosind abrevierea pentru boli cardiovasculare.
„Descoperirile noastre au dezvaluit inechitati marcate la nivel mondial, asa cum este ilustrat de utilizarea de 4 ori mai mare a aspirinei pentru prevenirea secundara a BCV in tarile cu venituri mari, comparativ cu tarile cu venituri mici”, au scris ei. „Niciuna dintre cele 30 de tari cu venituri mici sau medii inferioare din esantionul nostru nu a atins obiectivul OMS ca cel putin 50% dintre persoanele eligibile cu antecedente de BCV sa ia aspirina. Doar aproximativ jumatate dintre tarile cu venituri medii-superioare si cu venituri mari incluse in analiza noastra au atins acest obiectiv.”
Yoo a spus ca studiul nu a analizat de ce au existat astfel de diferente in ceea ce priveste utilizarea scazuta a aspirinei si a spus ca este nevoie de mai multe cercetari pentru a determina daca are legatura cu accesul, cu furnizorii care nu recomanda aspirina sau alti factori.
Printre persoanele cu antecedente de boli cardiovasculare, a existat un consum mai mare de aspirina la cei mai in varsta, care erau barbati, care aveau un nivel mai inalt de educatie si care locuiau in zonele urbane, au descoperit cercetatorii.
Cercetatorii spun ca descoperirile lor sugereaza ca aspirina este subutilizata ca instrument ieftin pentru prevenirea secundara a evenimentelor de boli cardiovasculare la nivel global. In Statele Unite, aspirina in doza mica este disponibila fara reteta si poate costa de la 5 la 10 USD.
Cine ar trebui sa ia aspirina?
„Traim intr-o perioada in care avem terapii incredibile, bine stabilite, care sunt eficiente in reducerea riscului de evenimente cardiovasculare si, in ciuda multitudinii de dovezi care sustin utilizarea lor, folosim in mod suboptim multe medicamente care salveaza vieti. Si acesta este doar un exemplu”, a spus dr. Jeffrey Berger, director al Centrului pentru Prevenirea Bolilor Cardiovasculare la NYU Langone Heart din New York, care nu a fost implicat in noul studiu.
El a adaugat ca multe persoane cu boli cardiovasculare care ar putea beneficia de exercitii fizice regulate si de o dieta sanatoasa, de asemenea, nu adera la aceste practici, la fel cum ar putea sa nu ia aspirina pentru prevenirea secundara.
„Aspirina exista de mai bine de un secol. S-a dovedit a fi eficient in reducerea riscului unui eveniment cardiovascular cu aproape 40 de ani, peste patru decenii sau cam asa ceva. Cred ca oamenii uita de datele coplesitoare care sustin utilizarea lor”, a spus Berger, care este si profesor asociat la NYU Grossman School of Medicine.
„Din pacate, uneori exista o neintelegere a pacientilor si a furnizorilor de servicii medicale”, a spus el. „Cred ca exista multa incertitudine cu privire la cine ar trebui sa ia aspirina pentru prevenirea primului atac de cord sau a unui accident vascular cerebral.”
Grupul operativ al serviciilor preventive din SUA recomanda ca adultii de 60 de ani si peste sa inceapa cu doze mici de aspirina pentru prevenirea primara a bolilor cardiovasculare, iar pentru persoanele cu varste cuprinse intre 40 si 59 de ani, care au un risc de 10% sau mai mare de boli cardiovasculare peste 10 ani, paraseste decizie a medicilor si pacientilor. Dar asta este mult diferit de cineva care are antecedente de boli cardiovasculare care ia aspirina pentru a preveni un al doilea atac de cord sau un accident vascular cerebral.
„Aspirina este o sabie cu doua taisuri”, a scris Dr. Erin Michos, director asociat de cardiologie preventiva la Johns Hopkins Medicine din Baltimore, intr-un e-mail.
„Poate reduce riscul de tromboza, dar acest lucru vine in detrimentul unui risc crescut de sangerare, deci are o fereastra terapeutica mai ingusta. Un echilibru delicat intre riscul de tromboza si riscul de sangerare”, a spus Michos, care nu a fost implicat in noul studiu.
„Oamenii care au avut deja un eveniment cardiovascular, cum ar fi un atac de cord, revascularizare coronariana sau accident vascular cerebral sunt expusi unui risc mai mare pentru un eveniment vascular recurent, deci sunt expusi unui risc vascular mai mare si, astfel, obtin un beneficiu net mai mare de pe urma aspirinei”, a spus ea.
Pentru cineva care nu are boli cardiovasculare, riscurile absolute de evenimente vasculare precum atacul de cord sau accidentul vascular cerebral sunt mai mici, dar riscurile de sangerare sunt inca comparabile.
Deci, pentru majoritatea adultilor sanatosi care ar lua aspirina pentru prevenirea primara, „aspirina ar putea provoca mai mult rau decat beneficiu”, a spus Michos. „Cu toate acestea, din articolul actual, reiese ca la nivel mondial, aspirina este inca extrem de subutilizata in prevenirea secundara, in special in tarile cu venituri mici.”
