Obezitatea în România ca provocare sistemică

Obezitatea în România ca provocare sistemică. Acțiuni de prevenție metabolică și direcții ale politicii de sănătate moderne      

Obezitatea este astăzi percepută nu ca rezultat al lipsei de voință, ci ca o boală metabolică cronică. Ghidurile internaționale și datele epidemiologice arată că nu doar numărul persoanelor cu boala obezității crește, ci și amploarea complicațiilor acesteia. România se numără printre țările în care ritmul de creștere al bolii este unul dintre cele mai rapide din Europa. Merită analizate cauzele, consecințele și acțiunile moderne de prevenție metabolică pentru a limita impactul negativ asupra sănătății.

De ce obezitatea devine o problemă sistemică?

Obezitatea în România a devenit o problemă sistemică de masă și costisitoare. Datele Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) arată că, în 2019, 5 din 10 adulți români își evaluau propria greutate corporală ca fiind excesivă, în timp ce, în registrele medicale din 2022, obezitatea a fost diagnosticată doar la 2 din 100 de persoane. Aceasta indică o subestimare semnificativă a amplorii problemei. Raportul World Obesity Federation prognoza că, în 2025, 30,9 % dintre bărbați și 26,1 % dintre femei vor trăi cu obezitate, iar costurile îngrijirii medicale legate de obezitate depășeau deja 1 miliard USD în 2016.

Prof. Cătălin Copăescu, chirurg metabolic din București, subliniază că obezitatea este „o boală metabolică complexă cu peste 200 de posibile complicații”. Boala afectează inima, plămânii, articulațiile, sistemul hormonal și chiar creierul. El explică faptul că, cu cât obezitatea apare mai devreme, cu atât scurtează mai mult viața – o obezitate care se dezvoltă în perioada adolescenței poate reduce dramatic șansele de a atinge vârsta de 40 de ani. În ciuda amplorii problemei, România nu are un program național de tratament al obezității; pacienții suportă integral costurile de diagnosticare, farmacoterapie și intervenții, ceea ce medicul consideră o neglijență gravă a sistemului.

Care sunt factorii care cresc riscul de dezvoltare a obezității?

Patogeneza obezității este complexă și multifactorială; recomandările științifice românești (Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice) o tratează ca o boală cronică care necesită tratament personalizat. Principalii factori care cresc riscul dezvoltării sale sunt:

• Tulburările neuro-hormonale – recomandările românești subliniază că dereglarea apetitului, a sațietății și a metabolismului energetic duce la pierderea controlului asupra greutății corporale. Din acest motiv, dieta sau antrenamentul singure nu sunt adesea suficiente.

• Factorii comportamentali și de mediu – bilanțul energetic pozitiv este accentuat de așa-numitul „mediu obezogen”: accesul facil la alimente ieftine, ultra-procesate, stilul de viață sedentar și activitatea fizică redusă.

• Stilul de viață și psihicul – stresul cronic, lipsa somnului și tulburările de dispoziție influențează hormonii grelină și leptină, favorizând supraalimentarea.

• Condițiile medicale – tulburările endocrine (de exemplu, sindromul ovarelor polichistice, boala Cushing) și utilizarea unor medicamente cresc riscul de creștere în greutate.

• Aspectele genetice și sociale – genele determină susceptibilitatea organismului, iar poziția socio-economică scăzută limitează accesul la alimente sănătoase și la sprijin medical.

Prevenția metabolică în România – ce acțiuni se implementează astăzi?

Ca răspuns la amploarea în creștere a problemei, iau naștere programe de prevenție metabolică și campanii educaționale. Institutul Național de Sănătate Publică desfășoară campania națională „Alege inteligent, mănâncă sănătos!”, care, în noiembrie 2024, a fost dedicată promovării alimentației sănătoase în rândul copiilor și părinților. Campania evidențiază faptul că dieta nesănătoasă și lipsa activității fizice sunt factori principali de risc pentru hipertensiune, hiperglicemie și obezitate. Recomandă reducerea grăsimilor saturate și trans, a sării și a zahărului și creșterea consumului de legume, fructe, cereale integrale și pește.

Recomandările nutriționale românești pun accent pe minimizarea energiei provenite din grăsimi și zaharuri, consumul zilnic a 200 g de fructe și 200 g de legume și atingerea a cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână la adulți și 60 de minute pe zi la copii.

Printre măsurile sistemice și preventive se numără:

• Educația nutrițională și promovarea activității fizice – campanii ministeriale și materiale ale INSP (de exemplu, broșurile „Farfuria sănătoasă”) care încurajează farfuria echilibrată și mișcarea.

• Programe de screening pentru copii – conform recomandărilor societăților științifice românești, evaluările de masă corporală ar trebui să includă măsurarea IMC-ului și a circumferinței taliei la copii și adolescenți. Studiul COSI a arătat că 3 din 10 copii cu vârsta între 7–9 ani din România sunt supraponderali sau obezi, iar în perioada 2020–2022 incidența obezității infantile raportată la 100 000 de locuitori a crescut de la 165,94 la 196,14 și apoi a scăzut la 173,02.

• Reglementări privind compoziția alimentelor – România implementează directivele UE care limitează grăsimile trans și zaharurile adăugate, iar în școli se promovează alimentația sănătoasă; campaniile educative dedicate copiilor încurajează consumul de produse locale și minim procesate.

Experții în sănătate publică subliniază că numărul tot mai mare de cazuri de obezitate morbidă devine una dintre cele mai mari provocări epidemiologice pentru sistemul de sănătate. Problema este analizată nu numai în contextul stilului de viață, ci și al factorilor de mediu, metabolici și sociali care sporesc riscul bolilor cronice. Prevenirea consecințelor grave asupra sănătății, educația nutrițională și tratamentul multidisciplinar al pacienților cu obezitate avansată joacă un rol tot mai important.

Analize referitoare la sănătatea metabolică, epidemiologia obezității și metodele moderne de prevenție și terapie sunt publicate de portalul românesc Sănătate Clara: https://sanatateclara.ro/obezitate/

Tratamentul modern al obezității: dietă, farmacoterapie și chirurgie bariatrică

Bazele tratamentului rămân schimbarea stilului de viață – o dietă echilibrată și activitatea fizică regulată. România urmează recomandările OMS, care recomandă cel puțin 150–300 de minute de activitate moderată pe săptămână pentru adulți și 60 de minute pe zi pentru copii. Medicii subliniază că fiecare pacient, indiferent de conformație, beneficiază de alimentație sănătoasă și mișcare. Boala obezității necesită adesea însă terapie multidisciplinară, care include:

• Dietoterapie și sprijin psihologic – un plan alimentar individualizat, educație comportamentală și psihoterapie ajută la controlul mâncatului excesiv și la gestionarea emoțiilor. Recomandările românești subliniază importanța abordării interdisciplinare, în care sunt implicați dieteticieni, psihologi, endocrinologi și specialiști în recuperare.

• Farmacoterapie – în România, sunt disponibile medicamente utilizate și în alte țări: orlistat, combinația naltrexonă cu bupropion și analogii GLP‑1 (liraglutid, semaglutid). Organizația Mondială a Sănătății a emis în 2025 recomandări globale privind agoniștii receptorului GLP‑1, recunoscându-i drept terapie de susținere pe termen lung, care ar trebui aplicată împreună cu schimbarea stilului de viață.

• Chirurgie bariatrică – în cazurile de obezitate morbidă (IMC ≥ 40 kg/m²) sau IMC ≥ 35 kg/m² cu cel puțin o comorbiditate, se ia în considerare tratamentul chirurgical. Prof. Copăescu observă că bariatria este singura opțiune eficientă în cazurile severe, dar necesită o echipă de specialiști și o pregătire minuțioasă. Conform unui studiu al Romanian Society for Metabolic Surgery (RSMS), aproximativ 3 % din populația adultă a României (peste 300 de mii de persoane) are nevoie urgentă de intervenție bariatrică, în timp ce centrele de specialitate pot realiza doar 5 000 de operații pe an. Restul pacienților rămân fără acces la tratament chirurgical.

Sănătatea publică, costurile sociale și provocările sistemice

Obezitatea generează costuri sociale enorme. Raportul World Obesity Federation indică faptul că în 2016 cheltuielile pentru tratarea complicațiilor obezității în România au depășit 1 miliard USD, iar numărul estimat de persoane care vor trăi cu obezitate în 2025 va depăși 4 milioane. Povara economică include și costuri indirecte, precum pierderea productivității și absența de la locul de muncă.

Prof. Copăescu avertizează că lipsa unui tratament complex al obezității duce la creșterea timpilor de așteptare la specialiști și la o sarcină suplimentară pentru sistemul de sănătate. El adaugă că pacienții cu obezitate nu sunt vinovați de situația lor – tulburările neuro-hormonale fac ca lupta pe cont propriu să fie extrem de dificilă.

Ce încă nu știm? Limitele datelor și provocările epidemiologice

În ciuda creșterii numărului de studii epidemiologice, există lacune în date. În România, lipsesc cercetări populaționale regulate care să includă adulți și copii; multe analize se bazează pe autoevaluare, ceea ce poate subestima amploarea problemei. Specialiștii subliniază necesitatea monitorizării indicelui IMC, a circumferinței taliei și a compoziției corporale în populație, precum și a evaluării eficacității programelor de prevenție. Obezitatea este o boală multifactorială, de aceea sunt necesare cercetări privind interacțiunea genotip–mediu și mecanismele neurobiologice care reglează apetitul. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că încă lipsesc date pe termen lung privind siguranța și eficiența medicamentelor GLP‑1, ceea ce limitează utilizarea lor.

FAQ – întrebări frecvente

Obezitatea este considerată o boală cronică?

Da. Recomandările românești și OMS definesc obezitatea ca o boală metabolică cronică, recidivantă, care necesită tratament pe termen lung și sprijin.

Care sunt cele mai frecvente complicații ale obezității morbide?

Obezitatea crește riscul a peste 200 de boli, inclusiv diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare, apneea de somn, artrozele și numeroase tipuri de cancer.

Ce acțiuni de prevenire sunt dezvoltate în prezent în România?

Se desfășoară campanii educaționale (de exemplu, „Alege inteligent, mănâncă sănătos!”), programe de screening pentru copii și recomandări dietetice și de activitate fizică publicate de INSP. De asemenea, se recomandă o abordare multidisciplinară a tratamentului – combinarea dietoterapiei, sprijinului psihologic, farmacoterapiei și, la nevoie, a chirurgiei bariatrice.

Bibliografie

1. Recomandări pentru îngrijirea persoanelor cu obezitate în România, Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Societatea Română de Endocrinologie, 2023.

2. Global Nutrition Report – Romania Country Profile.

3. EUFIC – Statistici ale obezității în Europa.

4. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) – raport de Ziua Mondială împotriva Obezității 2024.

5. Articol medical din rețeaua de spitale Regina Maria (2025).

6. World Obesity Federation – Missing the 2025 Global Targets (Romania).

7. Campania INSP „Alege inteligent, mănâncă sănătos!”.